Atât feminismul, cât și mișcările LGBTQ+ contestă patriarhatul și normele rigide de gen care încearcă să stabilească cine are dreptul să existe, cum trebuie să arate corpurile noastre, cum trebuie să iubim și ce roluri trebuie să ocupăm în societate.
Discursurile patriarhale limitează rolul femeii la cel de mamă și îngrijtoare în timp ce persoanele LGBTQ+ sunt stigmatizate că nu se supun unor roluri de gen rigide. Atunci când o societate încearcă să controleze identitățile, corpurile și relațiile oamenilor, toți cei care ies din tiparul impus devin ținte. De aceea, atacurile împotriva drepturilor persoanelor LGBTQ+ și atacurile împotriva drepturilor femeilor merg adesea mână în mână.
𝐋𝐮𝐩𝐭𝐚 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐞𝐠𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐠𝐞𝐧 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐢𝐧𝐬𝐞𝐩𝐚𝐫𝐚𝐛𝐢𝐥𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐥𝐮𝐩𝐭𝐚 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐝𝐫𝐞𝐩𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐋𝐆𝐁𝐓𝐐+
𝐓𝐫𝐚𝐧𝐬𝐟𝐨𝐛𝐢𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐨 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐨𝐥 𝐚𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚 𝐜𝐨𝐫𝐩𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫
Transfobia nu afectează doar persoanele trans. Ea face parte dintr-un sistem mai larg care încearcă să impună reguli rigide despre cum ar trebui să arate, să se comporte și să trăiască oamenii în funcție de sexul atribuit la naștere.
Același sistem care spune că femeile trebuie să fie delicate, că locul lor este doar în familie și că nu ar trebui să aibă control asupra propriei sexualități este cel care neagă legitimitatea identității persoanelor trans.
În ultimii ani, comunitatea trans a devenit o țintă a discursului politic al extremei drepte. Un grup deja vulnerabil este transformat în țap ispășitor pentru problemele societății, într-o strategie menită să slăbească solidaritatea dintre mișcările pentru drepturi.
Egalitatea de gen nu poate fi atinsă fără respectarea drepturilor persoanelor trans.
𝐃𝐫𝐞𝐩𝐭𝐮𝐥 𝐥𝐚 𝐟𝐚𝐦𝐢𝐥𝐢𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐧 𝐝𝐫𝐞𝐩𝐭 𝐟𝐞𝐦𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭
Lupta pentru parteneriatul civil este o luptă feministă. Toată lumea ar trebui să poată decide cum își construiește familia. Statul nu ar trebui să impună un singur model de viață.
Ideea că “familia tradițională” este singura formă legitimă de familie nu afectează doar persoanele LGBTQ+. Ea afectează și femeile, pentru că menține un model rigid în care rolurile de gen sunt fixe, iar autonomia femeilor este limitată.
Feminismul luptă pentru libertatea de a construi relații bazate pe egalitate, grijă și respect, nu pe norme impuse de stat sau de ideologii conservatoare.
𝐌𝐢𝐬̦𝐜𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐧𝐭𝐢-𝐠𝐞𝐧 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐚𝐫𝐜𝐚̆ 𝐬𝐚̆ 𝐥𝐢𝐦𝐢𝐭𝐞𝐳𝐞 𝐝𝐫𝐞𝐩𝐭𝐮𝐫𝐢
În ultimii ani, vedem o intensificare a mișcărilor anti-gen. Sub pretextul apărării familiei, aceste campanii atacă educația sexuală, drepturile reproductive și drepturile persoanelor LGBTQ+.
Aceste mișcări conservatoare și extremiste sunt bine organizate, finanțate și conectate la rețele internaționale care încearcă să blocheze progresele în materie de drepturi civile.
Atacurile împotriva persoanelor LGBTQ+ sunt parte dintr-un proiect mai larg de restrângere a libertăților: limitarea dreptului la avort, eliminarea educației sexuale din școli, controlul asupra corpurilor și identităților.
𝐂𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐬𝐚𝐟𝐢𝐜𝐚̆
Femeile lesbiene și persoanele safice se confruntă adesea cu invizibilizare atât în societate, cât și uneori în interiorul comunității LGBTQ+. Relațiile dintre femei sunt frecvent trivializate sau considerate mai puțin “reale”, iar experiențele lor rămân adesea trecute cu vederea.
Această invizibilizare are consecințe concrete: acestea evită să vorbească deschis despre identitatea sau relațiile lor în sistemul medical, de teama stigmatizării sau a tratamentului discriminatoriu.
𝐅𝐞𝐦𝐢𝐧𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐨 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐚̆ 𝐚 𝐥𝐢𝐛𝐞𝐫𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢
Feminismul nu poate accepta o lume în care unii oameni au dreptul de a decide cum ar trebui să trăiască ceilalți.
O societate liberă este una în care fiecare persoană poate să își trăiască identitatea, să își aleagă familia și să își construiască viața fără frică.
Lupta feministă și lupta pentru drepturile LGBTQ+ sunt aceeași luptă. Pentru că libertatea nu poate fi împărțită pe categorii. Ori există pentru toți, ori nu există deloc.
Articolul face parte din campania „FEMINISM.E – Diversitate și reprezentare” implementată de #FeminismRomania.
Proiect finanțat de Uniunea Europeană. Opiniile și punctele de vedere exprimate aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene sau The Netherlands Helsinki Committee. Nici Uniunea Europeană, nici Netherlands Helsinki Committee nu pot fi trase la răspundere pentru acestea.
