Fetele și femeile nu sunt în siguranță nici acasă, nici pe stradă, nici în școli, licee sau facultăți.
Lupta feministă este una care cere transformarea instituțiilor educaționale în spații de învățare și creștere sigure, accesibile și inclusive, unde valori precum grija, întrajutorarea și consimțământul sunt învățate și respectate.
În școli și universități au loc numeroase situații de abuz, fie că vorbim despre comentarii și comportamente misogine sau homofobe, cyberbullying cu conotații sexuale, șantaj emoțional în relații între adolescenți, distribuirea neconsensuală de imagini intime, hărțuire sexuală sau chiar cazuri de trafic.
Multe dintre aceste forme de abuz rămân insuficient documentate și raportate, fie din cauza lipsei unor mecanisme clare de sesizare, fie din teamă, rușine sau neîncredere în instituții. Absența unor date sistematice și a unei monitorizări constante face ca amploarea reală a fenomenului să fie greu de evaluat, iar intervențiile să fie adesea reactive, nu preventive.
Elevele, elevii, studentele și studenții ai căror identități se află la intersecția dintre gen, etnie, clasă, mediu de proveniență, dizabilitate, neurodivergență sunt cei mai vulnerabili în fața abuzurilor.
Cadrele didactice au nevoie de formare inițială și formare continuă pentru a învăța cum să identifice situațiile de abuz, cum să prevină și ce este de făcut atunci când s-a petrecut deja o situație de abuz. Este nevoie de proceduri clare și coerente de intervenție, nu doar de legi pe hârtie.
Este nevoie de bugetarea unor programe de prevenție și combatere a violenței de gen în școli. Ele trebuie să cuprindă activități de conștientizare, atât pentru personalul școlar și elevi, cât și pentru comunitățile din care fac parte aceștia.
Experții în egalitate de șanse din școli, numiți în prezent doar pe hârtie, au nevoie de programe de formare și ca activitatea lor să fie bugetată și plătită.
Sectorul educațional trebuie finanțat considerabil mai mult! Refuzăm privatizarea!
Măsurile de austeritate doar adâncesc mai mult inegalitățile deja existente în educație, lucru ce conduce atât la creșterea, cât și la mușamalizarea abuzurilor.
În multe școli, licee și universități, cadrele didactice femei deja fac munca invizibilă și neremunerată dar atât de valoroasă de a sprijini victimele abuzurilor. Ele le sprijină în vederea raportării abuzurilor (procedurile sunt dificil de înțeles și pot re-traumatiza supraviețuitoarele), precum și din punct de vedere emoțional, lucru care poate avea un impact semnificativ și asupra lor.
Cum ar arăta un sistem educațional în care școlile, liceele și universitățile ar beneficia într-adevăr de consiliere școlară și psihologică, de cabinete și servicii psihologice, medicale și stomatologice de calitate și gratuite – așa cum reglementează legea educației.
Vrem ca statul capitalist care prioritizează finanțarea militarizării și scutirea marilor patroni de la plătirea taxelor, să își asume responsabilitatea și complicitatea în cazurile de abuz!
Ne dorim solidaritate între cadrele didactice și elevele, elevii, studentele și studenții din țară!
Articolul face parte din campania „FEMINISM.E – Diversitate și reprezentare” implementată de #FeminismRomania.
Proiect finanțat de Uniunea Europeană. Opiniile și punctele de vedere exprimate aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene sau The Netherlands Helsinki Committee. Nici Uniunea Europeană, nici Netherlands Helsinki Committee nu pot fi trase la răspundere pentru acestea.
