Până acum tranziția de la cărbune în Valea Jiului nu a fost una planificată, astfel că o mare parte din populație a suferit din cauza lipsei locurilor de muncă și a unui sistem de susținere socială în general. În 2021 a fost propusă o strategie pentru tranziția energetică justă, iar în paralel a fost elaborat un plan pentru accesarea Fondului pentru o tranziție justă.
Direcțiile de intervenție, măsurile economice și de protecție socială propuse până acum s‑au adresat în mod exclusiv minerilor, predominant bărbați, ignorând rolul femeilor în economie și societate.
Cercetarea noastră își propune, prin analiza modului în care decarbonizarea a afectat viețile femeilor din zona minieră Valea Jiului, să sublinieze că eforturile pentru o tranziție justă și cele pentru egalitate de gen nu pot funcționa decât împreună.
Pe scurt, efectele economice ale tranziției neplanificate s-au răsfrânt asupra vieții de familie, unde femeile ocupă principalul rol, dar și asupra calității vieții în sensul mai larg. Femeilor li s-au adăugat sarcini suplimentare, de muncă plătită, însă fără a li se lua de pe umeri presiunea muncilor domestice.
Femeile intervievate ne arată că Valea Jiului duce lipsă de servicii de bază pentru suport familial cum ar fi grădinițe cu program prelungit, after-school, creșe, sau programe de integrare școlară. Femeile se plâng și de penuria de servicii medicale, chiar și cele dedicate nașterii sau îngrijirii copiilor, dar și vârstnicilor din zonă.
În final vedem cum problemele femeilor se răsfrâng asupra întregii societăți, ceea ce determină migrația în străinătate sau în alte zone mai stabile economic.
𝘿𝙚𝙨𝙥𝙧𝙚 𝙖𝙪𝙩𝙤𝙖𝙧𝙚
Mădălina Muscă este antropolog social cu un doctorat la SNSPA despre dificultățile educaționale ale copiilor romi din mediul rural și dinamicile de putere implicate în procesul de școlarizare. A coordonat și participat în proiecte de cercetare legate de educație, muncă, problemele întâlnite de copiii din centrele de detenție, cămine culturale din mediul rural, experiențele muncitorilor migranți în contextul pandemiei.
Elena Trifan este doctor în sociologie din 2016. Este cadru didactic asociat al SNSPA cu experiență vastă în cercetarea aplicată. A colaborat cu numeroase instituții guvernamentale și a participat la cercetări despre calitatea vieții studenților din România sau procesul de dezinstituționalizare pentru copii și persoane cu dizabilități.
𝘿𝙚𝙨𝙥𝙧𝙚 𝙥𝙧𝙤𝙞𝙚𝙘𝙩
Acest raport face parte din proiectul „Integrarea femeilor în procesul de tranziție justă în Valea Jiului” implementat de Bankwatch România, în parteneriat cu Asociația Front/Feminism România. Raportul a fost publicat cu sprijin financiar parțial al Uniunii Europene și parțial al Fundației pentru o Societate Deschisă în cooperare cu Inițiativa pentru o Societate Deschisă pentru Europa (OSIFE). Conținutul acestei publicații este responsabilitatea exclusivă a Asociației Bankwatch România și nu reflectă poziția Uniunii Europene.
